Pentru că mi se pare foarte bună și de ajutor ideea lui Mere cu rapoartele de tură, o să fac și eu ceva similar pentru traseul Grotelor 3B, 5c+ (4a/4a+, A0) din peretele Gălbenelelor, făcând mereu referire la descrierea de pe climbromania.
Pentru acces “Se urcă valea Gălbenele, se urcă și ultima săritoare (ce are la final un spit cu verigă) și pe stânga deja se profilează peretele”. Toate săritorile au la final un spit cu verigă. Ne dam seama că e ultima săritoare prin faptul că la finalul ei valea deja se lărgește considerabil și pe stânga apare ditai peretele. Această ultimă săritoare se abordează pe partea dreapta și se traversează puțin la stânga pe sub o burtă. Spitul cu verigă se află pe bolovanul de pe dreapta care creează burta mai sus menționată.
In topo sunt descrise 2 variante de acces. Noi am ales-o pe a 2-a, dar nu pentru că așa am vrut, ci mai mult așa ne-au purtat picioarele. De la ultima săritoare am părăsit firul văii și am luat-o spre stânga pe grohotiș instabil. Spiturile de la intrarea în Don Corleone sunt foarte greu de reperat. Noi le-am văzut accidental pe o față foarte căzută. Urmează apoi vâlcelul scurt cu aspect de săritoare (5 metri maxim). Pentru o mai mare încredere, în valcelul respectiv am bagat niște friend-uri în bucata superioară, care aduce nițel a cățărare. La finalul lui găsim și un piton solid căruia i-am pus o cordelina portocalie pentru o mai usoara identificare (a fost bună și pentru rapelul de la final). Topo menționează că “Pe partea stângă vedem hornul de intrare”. Eu aș spune mai degrabă că pe partea stângă intuiești că ar putea fi hornul de intrare. Hornul se vede după ce mai mergem puțin în sus și stânga (inițial se vede ca fiind ascuns dupa o muchie, însă mai mergând puțin o să devină foarte evident).
L1 si L2 le-am urcat in trekkersi. Sunt foarte okey și nu pun probleme.
Pa partea stânga, la baza hornului, se vede pitonul negru unde s-a asigurat secundul ca să nu zburăm amândoi dacă e sa mă împiedic eu. Deși usor, e destul de friabil. Eu am încercat să merg cât mai mult în spraitz căci altfel riști să bombardezi secundul cu pietre.
Pentru moral și în caz că se rupe ceva cu mine am reușit să bag vreo 2 friend-uri mari. Protecții fixe nu există. Prin fereastra menționată în topo cred că se poate trece doar daca ești tras prin inel. N-am ieșit nici prin ramonaj cum zice topo, ci m-am întors cu fața către vale ca în poza de mai jos și am iesit pe invers, cu spatele la deal :))
Bianca a ales sa folosească o altă metodă să iasă din horn, anume "ramonaj cu curu’". A părut destul de usor și așa:
După ce am ieșit deja se vede regruparea mega comodă la 2 spituri, ambele având niște cordeline în ele. Ar fi bună o cheie de nuci (din aia de poți să strângi și piulițe), căci spitul din stânga se mișcă nițel. Am strâns de el la mână, dar n-ar strica strâns și cu o cheie. Puțin mai la stânga, pe o brână mare de iarbă se vede și regruparea din Corleone. L1 în total are mai puțin de 35 de metri. Vreo 20 și ceva aș zice eu.
Lungimea a 2-a e lungă și pleacă drept în sus pe o față căzută, ușoară și cu prize suficiente.
În prima jumătate a lungimii găsim 2 pitoane, singurele din lungime (marcate cu roșu mai jos) care se identifică cu greu, că sunt ascunse prin ierbotănii.
A doua jumătate a lungimii devine și mai ușoară și nu simți neapărat că nu ai nicio protecție. Fața căzuta devine și mai căzută și îți dă cu virgulă ca ai multe variante prin care poți urca, însă oricare dintre ele duce în acelasi loc, anume regruparea. Puțin la dreapta se vede o alta grotă unde am crezut inițial că e regruparea noastră (cam în dreptul săgeții roșii; din regrupare nu se vede, dar din lungime da).
Regruparea pe care o vrem noi e drept în față, la un spit cu 2 verigi (exces de zel?!) și 1 piton mare și roșu. Mai e un piton cu inel, dar nu l-am mai folosit.
A 3-a e și cea mai forțoasă. Din regrupare, dacă te uiți cu atentie, se văd primele 2 pitoane. Ancora mecanică descrisă în topo se vede abia după ce urci de primul piton, undeva pe mâna stângă. Gradul mi s-a părut mai puternic de 6/6+, fiind si surplombant, dar nu sunt nici cea mai bună referință.
Totusi, pasul e asigurat foarte bine și îți oferă confortul psihic să încerci la liber. După ce ieșim la dreapta din surplombă, putem să ne relaxăm. Ce a fost mai greu a trecut. Am avut bucle cam la fix pe mine (am și asigurat toate cuiele pe care le-am găsit). Nu mai știu exact, dar până treci de pas am pus pe puțin 6-7 și până în regrupare să mai fie tot încă pe atât.
Înainte de pas, anume când trebuie să ieși din fisura supromblată ușor în traverseu dreapta, am reușit să mă odihnesc foarte bine în ramonaj. Poza de mai jos e fix după pas:
Regruparea a 3-a e într-adevăr la un spit cu verigă și unul manufacturat:
Lungimea a 4-a e lungă și se freacă corzile îngrozitor de tare, mai ales după ce ajungi la contrafort. Dacă aș mai face traseul, aș alege să regrupez intermediar (în Don Corleone) la vreo 10-15m de la plecare. Poza de mai jos e imediat după ce am trecut de “micul pas” și am ajuns la spit, până în regruparea intermediară.
Fisura cu aspect de vâlcel e asigurată bine, însă a fost o bucată cu ceva metri între protecții unde am băgat un friend #3. Topo menționează că “Asigurăm cele 3 pitoane consecutive și ieșim pe o mică brână. La dreapta avem un spit și un piton, însă acolo deja se separă linia Don Corleone de Grotelor”. De menționat e că pitonul nu exista sau cel puțin nu l-am văzut eu. Se vede doar spitul. Oricum, noi nu mergem către spit, ci facem stânga pe friabilitati, iar după ce cățărăm contrafortul pe stânga ajungem în regrupare. O să povestesc imediat cum ne-am dat jos, dar mai intai o mică introspectie:
Cu ocazia postării, recitind topo-ul, îmi dau seama ca n-am facut tot traseul :)). Aveam impresia ca traversarea la stânga din L5 mă va scoate direct în Coștila-Gălbinele și n-aveam nicio tragere de inimă să ne retragem pe aeriană. Aparent L5 face parte tot din traseu și abia apoi intalnim CCG.
Din R4 am dat un rapel de vreo 40m în R3, la final foarte ușor dirijat spre stânga când deja se vede regruparea. Am avut ușoare emoții la trasul corzilor, dar au coborât foarte bine.
Din R3 direct pâna in R1 (asta doar cu corzi de 60m și nod la capăt, rapelul având vreo 50 și ceva de metri).
Din R1 direct în jos un rapel lung până la pitonul cu cordelină portocalie despre care ziceam la inceput. Asta a avut sigur 59 de metri. Am rapelat pana la nodurile de back-up, cam cu 2 metri deasupra pitonului.
De la pitonul cu cordelină încă un rapel scurt până în firul văii Gălbenele și cam asta a fost.
